Bucureștiul: un oraș turistic plin de potențial
De ce este neglijat potențialul turistic al Bucureștiului?
Bucureștiul turistic: vibrant, fascinant și neglijat
Bucureștiul are ceva ce multe orașe europene și-ar dori: o energie contagioasă, clădiri impresionante, un haos fotogenic, restaurante excelente, hoteluri pline, evenimente grandioase și povești la fiecare colț. Totuși, farmecul său imperfect este ceea ce atrage turiștii, în special pe cei sătui de orașele muzeu, lustruite până la pierderea identității. Problema este că Bucureștiul pare să aibă turiști mai degrabă în ciuda administrației turistice, nu datorită ei. În timp ce străinii descoperă Centrul Vechi, Calea Victoriei, arhitectura interbelică, cafenelele, muzeele și viața de noapte, Capitala încă se caută pe sine ca destinație.
Știe să primească oameni, dar nu știe să se vândă. Are un patrimoniu valoros, dar îi lipsește o poveste unitară. Are evenimente, dar nu un calendar coerent.
Are potențial, dar nu un brand.
Cristian Bărhălescu, președintele ANAT, a subliniat aceste aspecte la conferința FOCUS București, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, unde a declarat: „Nu avem o strategie, nu avem termene limită, nu avem OMD și degeaba ne întâlnim aici.”
Bucureștiul, o destinație turistică neglijată
Datele arată clar că Bucureștiul nu este un oraș ignorat de turiști. În 2025, Municipiul București a înregistrat 2.053.700 de sosiri în structurile de cazare turistică, fiind primul județ/municipiu din România la acest capitol, înaintea Constanței și Brașovului.
La înnoptări, Capitala a avut 4.147.900, după Constanța, dar înaintea Brașovului. La nivel național, în 2025, au fost 13.917.700 de sosiri în structurile de primire turistică, în scădere cu 2,4% față de 2024. Dintre aceștia, turiștii români au reprezentat 81,4%, iar turiștii străini 18,6%.
La înnoptări, Capitala a avut 4
O particularitate interesantă a Bucureștiului este că, în anumite perioade, străinii depășesc românii. În trimestrul III din 2025, Capitala a atras 464.663 de turiști, dintre care 262.897 au fost străini și 201.766 români. Asta ar trebui să fie o veste excelentă.
Și este. Dar este și o oglindă incomodă.
Dacă Bucureștiul reușește să atragă peste două milioane de turiști într-un an fără o strategie turistică solidă, fără un OMD funcțional, fără un brand coerent și fără o poveste internațională bine împachetată, întrebarea firească este: cât ar putea atrage dacă ar fi administrat ca o destinație europeană serioasă?
Bucureștiul este genul de oraș în care turiștii pot să se bucure de un traseu spectaculos într-o singură zi: mic dejun pe Calea Victoriei, plimbare pe lângă Ateneul Român, pauză la o cafenea ascunsă, vizită la un muzeu, prânz într-un restaurant bun, apus urban printre clădiri vechi și o seară în Centrul Vechi sau la un concert. Însă, aceiași turiști pot descoperi rapid și cealaltă față a orașului: indicatoare puține, informații turistice fragmentate, clădiri istorice care arată ca și cum ar fi fost abandonate între două campanii electorale, transport greu de înțeles pentru cineva venit prima dată, lipsă de semnalistică turistică modernă și o comunicare oficială care nu leagă experiențele între ele.
Orașul are conținut, dar îi lipsește regia.
Digitalizarea, cheia succesului
Cristian Bărhălescu a pus degetul exact pe rană când a vorbit despre digitalizare și semnalistică: „Dacă nu avem digitalizare semnalistică, n-avem cum să-i ajutăm pe turiștii străini să se descurce în acest hățiș al Capitalei.” Cuvântul „hățiș” descrie perfect complexitatea Bucureștiului. Nu pentru că orașul nu merită vizitat, ci pentru că trebuie să fie descifrat.