Turismul românesc, în derivă: a doua cea mai mare scădere din UE
România, a doua cea mai mare scădere a turismului din UE!
Prima jumătate a anului 2026 a adus vești proaste pentru turismul românesc. Sectorul a traversat o perioadă dificilă, înregistrând una dintre cele mai abrupte scăderi din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Eurostat, numărul nopților petrecute de turiști în unitățile de cazare din țara noastră a scăzut cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Această cifră ne plasează pe un nedorit loc doi în topul declinului european, fiind depășiți doar de Cipru, care a raportat o scădere de 7,7%. În tot acest timp, media UE a bifat o creștere modestă de 1,7%, subliniind prăpastia dintre performanța României și tendința generală a continentului.
România, al doilea cel mai mare declin turistic din UE!
Un alt punct nevralgic este ponderea scăzută a vizitatorilor străini. În primele șase luni ale anului, aceștia au reprezentat doar 23% din totalul nopților de cazare, plasând România printre statele cu cea mai mică expunere pe piețele externe.
Comparația cu alte destinații este grăitoare: în Malta sau Cipru, turiștii străini generează peste 90% din volumul de cazări.
Deși țări mari precum Germania sau Polonia au, de asemenea, o pondere a străinilor sub 20%, România rămâne blocată într-o zonă de dependență excesivă de turismul intern, care, din păcate, nu a reușit să compenseze golurile lăsate de piața externă.
De ce România se numără printre cele mai mari declinuri din UE?
România se numără printre cele nouă state membre care au raportat scăderi în prima jumătate a anului, în timp ce țări precum Irlanda (+14,6%) sau Malta (+9,9%) au înregistrat creșteri spectaculoase. La nivel european, volumul total de nopți petrecute în unități de cazare a ajuns la 1,32 miliarde, în creștere față de cele 1,29 miliarde din 2025.
Analiza fluxurilor turistice scoate la iveală o asimetrie clară: în timp ce nopțile petrecute de vizitatorii străini au crescut cu 2,5% la nivelul UE, turiștii autohtoni au generat un avans de doar 0,9%. În cazul României, acest dezechilibru este fatal.
Chiar dacă segmentul turiștilor străini a arătat semne de viață, ponderea lor prea mică în totalul pieței nu a fost suficientă pentru a contracara slăbiciunea turismului național, trăgând astfel în jos rezultatele întregului sector.