Terra Memoriae: Expediție culturală prin cele opt regiuni ale Viei Transilvanica
Munte

Terra Memoriae: Expediție culturală prin cele opt regiuni ale Viei Transilvanica

De Ioana Călătoare • • 2 min citit

Echipă de elită pentru salvarea memoriei locale

O inițiativă culturală de amploare, botezată Terra Memoriae, pornește la drum între 2026 și 2028 cu nouă rezidențe artistice. Proiectul va lua la pas cele opt regiuni istorice de pe traseul Viei Transilvanica, celebrul drum care taie România în diagonală. Miza? Oameni, locuri și povești transformate în cultură vie, la îndemâna tuturor.

În spatele acestui demers stă dorința de a salva de la uitare cioburi de memorie care altfel s-ar pierde: de la povești bătrânești și gesturi uitate, până la rețete, graiuri, imagini și felul în care oamenii își simt locurile natale. La finalul fiecărei rezidențe, comunitatea gazdă va rămâne cu o amprentă palpabilă — un text, o operă de artă, un sunet sau o arhivă creată chiar acolo.

Cercetarea va fi dusă la capăt de o echipă greu de ignorat: scriitoarea Moni Stănilă, gastro-nomada Adriana Sohodoleanu, etnologul Laura Jiga Iliescu, artiștii Irina Botea Bucan și Jon Dean, arhitectul Dorin Ștefan alături de studenții săi, dramaturga Elise Wilk, arheologul Cătălin Pavel cu elevii lui, artistul Iosif Király și biologul Alexandru Stermin. Lor li se alătură cercetători din litere, antropologie, teatru, istorie și fotografie.

Organizatorii vorbesc despre o „contre-mémoire” — adică acea memorie vie a oamenilor simpli, scoasă la lumină prin dialog direct, nu prin studii prăfuite. Artiștii nu vin să dea lecții din exterior, ci să construiască mărturii alături de localnici.

O călătorie spre noi înșine prin satele României

Terra Memoriae este un proiect semnat Tășuleasa Social și Asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, având Radio România Cultural ca partener de curatoriu și coproducător. Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Tășuleasa Social, își amintește că totul a pornit în 2017 de la o întrebare simplă: cum construiești lucruri bune fără frică? De atunci, transformat în constructor de poteci, a descoperit un tezaur etnografic uriaș.

Pentru el, proiectul nu e doar un turneu prin țară, ci o lecție de istorie vie care îi va face și pe străini să se îndrăgostească de România. „Dacă vrem să știm unde ne îndreptăm, trebuie mai întâi să înțelegem cine suntem și de unde venim”, spun organizatorii.

Via Transilvanica rămâne primul traseu de lungă distanță din România, întins pe 1.400 de kilometri de la Putna la Drobeta-Turnu Severin. Inaugurat în 2022 și destinat drumeților pe jos, pe bicicletă sau călare, proiectul-mamă al Tășuleasa Social leagă de un sfert de secol comunități, cultură și natură prin cele 12 situri UNESCO pe care le traversează.

Conținut scris de redacția noastră turismfrumos.ro / Ioana Călătoare și asistat AI.

Lasă un comentariu