Creasta Stâncoasă: O panoramă spectaculoasă din Munții Înalți

Creasta Stâncoasă: Vremea te va surprinde?

Creasta Stâncoasă, un vârf de 1728 de metri altitudine situat în masivul Muntele Mare, reprezintă o destinație ideală pentru iubitorii de drumeții ușoare, mai ales în sezonul rece, oferind priveliști deosebite. Traseul cel mai accesibil începe din Șesul Cald, poiana aflată la poalele Vârfului Buscat. De acolo, se urmează lejer drumul militar care conduce spre Vârful Muntele Mare, cu Munții Țibleș conturându-se în depărtare, spre Apuseni. Imaginile din acest articol surprind diverse momente petrecute pe aceste meleaguri, chiar și în zilele mai puțin senine.

Pentru a ajunge la Creasta Stâncoasă, urmați marcajul cu cruce roșie, care se intersectează cu o bandă roșie, pe o distanță de aproximativ 2,5 kilometri. Vârful se află chiar înainte de virajul la dreapta cu 90 de grade, după ieșirea din pădure. Acolo începe o coborâre ușoară, urmată de o ultimă urcare spre Muntele Mare. Însă, înainte de acest viraj, se urcă pe stânga, prin iarbă sau zăpadă, în funcție de anotimp. O porțiune mai golașă de aproximativ 300 de metri vă va duce direct pe Creasta Stâncoasă. În fotografia de mai sus, puteți observa exact locul unde trebuie să virați, lângă al doilea stâlp de curent.

Creasta Stâncoasă este grupul de stânci din dreapta, aflat la marginea brazilor, deasupra poienii.

De pe Creasta Stâncoasă, în funcție de condițiile atmosferice, se deschid panorame uimitoare către numeroase zone cunoscute. Spre sud-vest, Vârful Muntele Mare își dezvăluie cupola inconfundabilă.

În centru, Muntele Mare se înalță alături de unitatea militară. Spre nord-vest, masivul Vlădeasa domină peisajul. Foarte aproape, spre nord, se zărește Vârful Buscat și pârtia de schi.

Dar, din punctul meu de vedere, adevărata magie începe spre nord-est, unde se întind Munții Rodnei și Munții Călimani, la peste 160-170 de kilometri distanță. Practic, vizibilitatea se extinde până în Suceava. Vârfurile Ineu, Roșu și Ineuț din Munții Rodnei, alături de Munții Călimani, cu Vârfurile Pietrosul Călimanilor, Negoiu Unguresc și Rețitiș, se conturează clar pe orizont.

Spre sud, Munții Făgăraș, Parâng și Șureanu sunt vizibili în toată splendoarea lor. Mai multe fotografii pot fi găsite în articolul dedicat Pietrelor Mărunte, un vârf vecin cu Creasta Stâncoasă. În depărtare, masivul Făgăraș își face simțită prezența. Evident, numeroase alte masive muntoase mai apropiate, precum Piatra Cetii și Bedeleul din Munții Trascăului, completează peisajul. O poiană cu o formă inedită, asemănătoare unei inimi, poate fi observată mai jos, în dreapta. Vârfurile Ardășcheia și Ugerului din Munții Trascăului, alături de Scărița Belioara, sunt alte puncte de referință.

Am avut ocazia să urc și pe acest vârf, fiind surprins anul trecut de o zăpadă de peste jumătate de metru, care a îngreunat considerabil ascensiunea spre Pietrele Mărunte.

Poți să urci pe Vârful Muntele Mare pentru o aventură de neuitat?

Cei cu o condiție fizică mai bună pot opta pentru un circuit mai amplu, incluzând urcarea pe Vârful Muntele Mare, returul și apoi ascensiunea pe Creasta Stâncoasă. De aici, se poate continua pe culme către Pietrele Mărunte, pe o distanță de aproximativ 500 de metri. Coborârea se poate face apoi pe marcajul cu punct galben, înapoi spre Șesul Cald.

Pârtia de schi de la Buscat oferă o priveliște clară a trio-ului format din Pietrele Mărunte, Creasta Stâncoasă și Muntele Mare, de la stânga la dreapta.

Am explorat acest masiv în toate anotimpurile, fiecare având farmecul său. Totuși, din punct de vedere al vizibilității, iarna mi se pare cel mai spectaculos. În această iarnă, am observat urme care mi-e greu să le identific exact, posibil de la un câine mare sau chiar de la un lup.

Nu am întâlnit alte urme de oameni în zonă, ceea ce mă face să cred că ar putea fi lupi, mai ales că o cunoștință mi-a povestit că a văzut un grup de 12 lupi în apropiere de cazarma militară, deplasându-se agale în șir indian – un spectacol fantastic, după părerea mea.

De obicei, majoritatea turiștilor se concentrează pe zonele menționate, probabil datorită drumului asfaltat până la pârtia de schi. Însă, dincolo de Muntele Mare, spre Vârful Piatra Groșilor și cătunul Smidele, se întind păduri vaste, cu o faună bogată. Revenind la Creasta Stâncoasă, este interesant de menționat că se află exact pe linia de demarcație a județelor Cluj și Alba. În fotografia realizată de pe Muntele Mare, se poate observa Creasta Stâncoasă, cu Vârful Pietrele Mărunte în stânga. În plan îndepărtat, Munții Țibleș, Rodnei, Bârgău și Călimani completează panorama.

În ultima lună, am fost destul de ocupat și a nins puțin, astfel încât am făcut doar o tură pe Muntele Mare acum două săptămâni, fiind la doar 200 de metri de Creasta Stâncoasă.

Intenționam să urc și pe Vârful Neteda, situat la aproximativ un kilometru după Muntele Mare – al doilea cel mai înalt vârf din masiv, cu 1784 de metri altitudine – dar m-am mulțumit să trec puțin după cazarma militară. Vă las cu aceste fotografii și cu dorul de munte. Numai bine!