15 mai: Prima celebrare a Zilei Bujorului Românesc.

Câte specii de bujor cresc spontan în România?

15 mai | Astăzi, celebrăm pentru prima dată Ziua Bujorului românesc, care a fost oficial desemnată Floare Națională a României. În întreaga țară, bujorii au început să înflorească în rezervațiile naturale, aducând o pată de culoare roșie pe câmpurile încă răcoroase ale primăverii.

Această zi specială marchează un moment important în recunoașterea valorii simbolice a bujorului, o floare cu o istorie bogată în cultura românească.

Conceptul de floare națională a fost discutat încă din timpul domniei Regelui Carol I, iar de-a lungul anilor au fost propuse mai multe specii, printre care măceșul, floarea de colț și, desigur, bujorul românesc (Paeonia peregrina, var. romanica). Argumentele pentru alegerea bujorului sunt solide și se bazează pe cercetări amănunțite:

a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România, în rezervații naturale protejate, având un potențial biologic și ornamental deosebit;

b) În plus față de speciile sălbatice, țara noastră găzduiește și trei specii cultivate, cu peste 100 de varietăți și soiuri; c) În luna mai, diverse regiuni ale țării organizează festivaluri dedicate bujorului; d) Aceste plante sunt nelipsite din parcuri și grădini, fiind foarte apreciate pentru frumusețea lor;

e) Bujorul este adesea folosit în buchete și aranjamente florale; f) Datorită adaptabilității sale, bujorul poate fi cultivat în aproape toate regiunile țării, de la câmpie până la munte; g) Florile de bujor sunt îndrăgite de români și inspiră folclorul, muzica, literatura și arta populară;

h) Peste 100.000 de români poartă numele de Bujor; i) În cultura populară, bujorul este asociat cu sănătatea și frumusețea; j) Din cele mai vechi timpuri, bujorul este apreciat pentru proprietățile sale terapeutice în medicina populară românească.

Floarea națională a României include toate cele cinci specii de bujor care cresc spontan, de la Banat la Dobrogea și de la Oltenia la Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și cele trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa. Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var.

De ce atrag bujorii din Zau, Mureș, atâția vizitatori?

romanica) se găsește în pădurile de câmpie din Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei, având petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, așa că este important să ne bucurăm de frumusețea ei fără a o distruge. Așa cum spunea Lucian Blaga, să nu distrugem corola de minuni a lumii.

Pe dealurile din Zau, județul Mureș, mulți vizitatori vin să admire bujorii de stepă, chiar dacă nu toți și-au deschis petalele. Rezervația din Zau se întinde pe 3,5 hectare și, din anii '70, atrage tot mai mulți oameni.

Au fost amenajate poteci pentru ca turiștii să se poată bucura de florile de aproape.

Ciprian Cenan, custodele rezervației, ne spune: Anul acesta, pentru prima dată, am reușit să facem o potecă nouă în rezervația de sus, care are 2,5 hectare și o potecă de 500 de metri care înconjoară rezervația.

Dacă vremea va fi favorabilă, bujorii de stepă din Zau de Câmpie vor putea fi admirați până la sfârșitul acestei luni.

Și în rezervația naturală de bujori sălbatici de la Plenița, situată la 60 de kilometri de Craiova, freamătă viața. Această rezervație se întinde pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare.

În octombrie anul trecut, bujorul a fost declarat, prin lege, floare națională, iar 15 mai este ziua dedicată bujorului românesc. Deși în prezent, majoritatea bujorilor din aranjamente florale provin din import, floarea românească câștigă tot mai mult teren.

În întreaga lume, multe țări au flori naționale.

De exemplu, Japonia se mândrește cu crizantema și floarea de cireș, Olanda, Turcia și Ungaria cu laleaua, iar Franța cu floarea de iris. Statele Unite au ca simbol oficial trandafirul.