Jurnalistă din New York descoperă o Transilvania diferită de cea din Dracula

Cum a schimbat Dracula imaginea Transilvaniei?

Un reporter al New York Times a petrecut trei zile în România pe Via Transilvania, și a descoperit o lume departe de romanul lui Bram Stoker, cu sate medievale, păduri vechi și o istorie bogată. Erin Vivid Riley a ales o rută de aproximativ 50 de kilometri, care i-a permis să viziteze Cluj-Napoca, Sighissoara, Criș, Biertan și Brasov.

În articolul din New York Times, jurnalistul a descris o lume care se desfășoară ca și cum ar fi dintr-o poveste de basm, fiind profund impresionată de Castelul Peles, despre care a scris că depășește orice s-ar fi putut imagina și este un loc mai spectaculos decât ficțiunea.

Jurnalistul a recunoscut că a pornit pe drum cu ideea că Transilvania este mai puțin un loc real, ci mai mult un simbol.

De când romancierul irlandez Bram Stoker a publicat Dracula în 1897, conștiința noastră populară a transformat Transilvania într-o scenă implicită a poveștilor de groază gotice.

În ultimii ani, regiunea a revenit la atenția Hollywoodului, inspirând filmul Nosferatu, lansat în 2024 și regizat de Robert Eggers, și care a servit de fundal pentru unele scene din seria Netflix miercuri, scrie articolul New York Times.

Cu toate acestea, curiozitatea de a cunoaște adevărata personalitate a Transilvaniei a determinat-o să aleagă o rută de trei zile pe Via Transilvania, care i-ar permite să viziteze satele și orașele emblematice din regiunea Transilvania.

Ce a descoperit jurnalistul pe traseul prin Transilvania!

Ceea ce am descoperit, dincolo de peisajele cărților de povești, cu castele ale căror turnuri se ridică până la cer, cu fortărețe pe dealuri și sate cu culoarea pastelului - este o cultură modelată de influențele saxonilor, otomanii, habsburgilor, maghiarilor și, desigur, de tranziția de la comunism, scrie articolul citat.

Jurnalist american la jumătatea traseului Transilvaniei. A vizitat Cluj-Napoca, Sighișoara, a petrecut o noapte în satul Cris, apoi a vizitat Biertan și Brasov.

Am aterizat la aeroportul recent extins Cluj-Napoca, capitala neoficială a Transilvaniei, un oraș universitar atypic, unde se amestecă arhitectura gotică, barocă și sovietică.

Cu atmosfera cosmopolită a unui centru urban care a beneficiat recent de fonduri europene și de dezvoltarea sectorului tehnologic, Cluj-Napoca își expune spiritul contracultural, care își cuprinde trecutul comunist nu prea îndepărtat.

Comandați cocktailul Europa liberă la sediul sovietic și nu pierdeți muzeul steampunk (biletul de intrare costă 67 lei), recomandă jurnalistul. Din Cluj-Napoca, a urmat o călătorie cu tren de patru ore de la CFR Travelers la orașul descris ca o capsulă a timpului, Sighișoara. Copiii continuă să urce pe o scară din secolul al XVII-lea pentru a ajunge la o școală și mai veche.

Locuitorii mai în vârstă stau pe malurile parcurilor, între turnurile de apărare și bisericile neo-gotice. Turnul de ceas medieval, de unde figurinele de lemn care reprezintă zilele săptămânii apar pe o platformă rotativă, rămâne principala poartă de intrare la fortăreață. După o cină cu foc de porc în restaurantul vechi de 500 de ani din Georgius Krauss House (câinele principale costă între 77 și 153 lei) și o noapte la Boutique Hotel von Graf (de la 336 lei pe noapte), am pornit pe prima parte a traseului, mergând pe 19 kilometri de cetate până în satul Crish.

Călătoria ușoară m-a dus prin pădurile impresionante de pini, prin pășuni de câmpie de vânt, pe drumurile asfaltate și prin satul Stejarenii, unde am primit lecția de istorie, scrie ea.