Podul Giurgiu-Ruse: Ultimele retușuri și plata online a taxei
Se redeschide circulația pe Podul Prieteniei fără restricții?
Lucrările de reparații pe partea bulgară a Podului Prieteniei, cel care leagă Giurgiu de Ruse, sunt aproape de finalizare.
Turism și Destinații
Matilda de Toscana: Puterea unei femei în Europa Medievală
Delta, acuzată că întârzie rambursările: O practică răspândită în industria aeriană
Ip Man: Viața și moștenirea maestrului Wing Chun
Țările UE au eliberat cu 10% mai multe vize Schengen pentru ruși în 2025, record pentru un statInițiate în vara anului 2024, acestea ar trebui să fie încheiate până pe 10 iunie, conform termenului contractual, transmit jurnaliștii de la Mediapool. bg, parteneri ai HotNews în cadrul proiectului european PULSE.
România a finalizat lucrări similare pe propriul tronson al podului încă din 2016.
Conform sursei citate, în prezent se lucrează la ultimii 320 de metri din sensul spre România, începând cu 15 aprilie. Până la finalizarea lucrărilor, traficul va fi restricționat, vehiculele urmând să circule pe rând pe fiecare sens.
Tronsonul bulgar al podului are o lungime de 1.057 de metri și nu a mai fost supus unor lucrări majore de reparații și consolidare din 1954.
În paralel cu lucrările de pe pod, Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România (CNAIR) este pe ultima sută de metri cu implementarea unui sistem de plată online a taxei de trecere. Odată cu finalizarea acestui sistem, ar urma să dispară ultima piedică pentru o trecere mai rapidă și mai fluentă a frontierei.
CNAIR a semnat în decembrie anul trecut un contract de 844.500 de lei (aproximativ 165.000 de euro) cu firma Altimate pentru realizarea acestui sistem de colectare electronică a tarifului de trecere. Contractul prevede o perioadă de implementare de 6 luni, urmată de 12 luni de garanție.
Ce venituri anuale vor aduce schimbările de pe Podul Prieteniei?
„Termenul de punere în funcțiune este 15 iunie 2026”, a confirmat Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.
În prezent, se montează echipamente pe bretelele 3 și 4 ale Autostrăzii ACI Giurgiu, iar aplicația este în etapa de testare.
În prezent, taxele sunt de 15 lei (3 euro) pentru autoturisme și de 180 de lei (aproximativ 37 de euro) pentru TIR-uri.
Pe partea bulgară, autoturismele plătesc 2 euro, iar camioanele grele tot 37 de euro. Modalitatea de plată predominantă, de ambele părți, este cu cardul sau numerar la ghișee.
Anul trecut, CNAIR a informat HotNews că încasează aproximativ 17 milioane de euro pe an din taxa de trecere a Podului Prieteniei.
Jurnaliștii bulgari amintesc și de o alternativă pentru unii șoferi români: trecerea pe la Podul Calafat-Vidin și apoi spre Sofia. Șoferii din nordul, vestul și sud-vestul României care merg spre Grecia pot alege ruta europeană E79, care traversează Dunărea la Calafat.
Această rută presupune coborârea pe E59 până la Montana, de unde șoferii au două opțiuni pentru a ajunge pe autostradă și la Sofia. Pot continua pe E79 până la Botevgrad (95 km) și intersecția cu Autostrada A2 Hemus. Pe acest tronson, unele porțiuni au fost modernizate, incluzând Varianta Ocolitoare Montana (12,5 km), secțiunea Vratsa-Mezdra (9 km) și Mezdra-Lyutidol (13 km). Însă, până la Botevgrad, drumul este încă în lucru și prezintă restricții. De la intersecția cu A2 până la Sofia mai sunt aproximativ 65 de km de autostradă.
Pasul Petrohan, ocolirea ideală?
O altă variantă este ca, de la Montana, să se meargă spre sud pe drumul republican I-81 spre Sofia, prin Pasul Petrohan.
Acest traseu include o zonă cu serpentine montane, dar are avantajul că, teoretic, nu este aglomerat cu trafic greu și este mai scurt. Distanța de la Montana până la autostrada de centură a Sofiei este de 98 de km.
Comparativ, ruta clasică Giurgiu-Ruse-Sofia presupune aproximativ 390 de km.
Ocolul prin Calafat ar însemna 519 km.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană care promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere, fiind co-finanțat de Comisia Europeană (DG CONNECT) prin acordul de grant LC-02772862.
HotNews. ro colaborează în cadrul acestui proiect cu publicații prestigioase din Europa, printre care Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), Der Standard (Austria), EFSYN și El Confidencial (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Mediapool (Bulgaria), HVG (Ungaria) și Il Sole 24 Ore (Italia).
Coordonarea activităților proiectului este asigurată de trei organizații media transnaționale de renume: OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).