România, sub lupa Curții Europene de Conturi pentru rețeaua Natura 2000

România, sub lupă: Audit european pentru Natura 2000

Pe 9 iulie 2026, Curtea Europeană de Conturi a demarat o verificare amplă în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Scopul? Evaluarea eficienței rețelei Natura 2000. Auditul se concentrează pe conservarea pădurilor virgine și seculare, dar și pe modul în care fondurile europene destinate protejării naturii sunt cheltuite de fiecare țară. Informația a fost făcută publică de organizația de mediu Agent Green, care a cerut Curții Europene de Conturi să intervină decisiv.

Turism și Destinații

Călătorii pot face economii semnificative în bagaje în această varăZborurile Suceava-Birmingham se reiau: Aeroportul, de la 5 la 12 destinații în doi aniDurrës: Bijuteria ascunsă a Albaniei te așteaptă la malul măriiCaraibe: Paradisul Sigur al Vacanțelor

Agent Green a subliniat că este crucial ca acest audit să vină cu recomandări concrete, capabile să îmbunătățească sistemul de gestionare a ariilor naturale protejate din România. Organizația a cerut o evaluare aprofundată, argumentând că simpla verificare a cheltuirii fondurilor conform procedurilor nu este suficientă. „Întrebarea esențială este dacă aceste fonduri au reușit să protejeze natura. Din păcate, în multe cazuri, Dacă, după aproape două decenii de finanțare europeană, continuăm să pierdem habitate și păduri de o valoare excepțională, atunci întregul sistem are nevoie de o analiză profundă”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green, citat de News.ro.

Deficiențe sistemice și rezultate slabe

Într-un memoriu tehnic trimis Curții Europene de Conturi, Agent Green a arătat că, deși România a primit sume considerabile pentru rețeaua Natura 2000 și pentru biodiversitate, degradarea habitatelor persistă, chiar și în siturile Natura 2000 și în pădurile primare și seculare. Rezultatele concrete privind starea de conservare sunt mult sub obiectivele stabilite prin legislația și strategiile Uniunii Europene. Documentul, bazat pe 17 ani de investigații, monitorizare pe teren, litigii și rapoarte despre starea ariilor naturale protejate, arată că aceste deficiențe nu sunt incidente izolate, ci simptome ale unor probleme sistemice de guvernanță, planificare și utilizare a fondurilor europene.

Concluzii din investigații ample

Memoriul subliniază deficiențe semnificative în administrarea rețelei Natura 2000, întârzieri în identificarea și protejarea pădurilor primare și seculare, lipsa unor standarde unitare pentru cartarea și monitorizarea habitatelor și speciilor, implementarea deficitară a planurilor de management, suprapuneri instituționale și conflicte de interese. De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că eficiența fondurilor europene este rar evaluată în funcție de rezultatele ecologice obținute.

Acest memoriu reprezintă o sinteză a concluziilor formulate de Agent Green în numeroase rapoarte publicate în ultimii 17 ani. El integrează rezultatele investigațiilor desfășurate în colaborare cu organizații europene și internaționale, precum și ale acțiunilor în justiție care au avut ca scop protejarea pădurilor și a biodiversității din România. Toate aceste demersuri au contribuit la conturarea unei imagini clare a provocărilor cu care se confruntă conservarea naturii în țară.