Turiștii străini găsesc cazare și masă gratuite în satele din România
Tinerii străini caută experiențe autentice?
În timp ce localnicii petrec din ce în ce mai puține zile de vacanță în țară, satele românești devin un magnet pentru tinerii străini care caută experiențe autentice, dar cu bugete minime. Ei au găsit o soluţie ingenioasă de a nu plăti nimic pentru cazare şi masă: lucrează cot la cot cu ţăranii din gospodării.
Turism și Destinații
United ușurează restricțiile pe distanțele închise
Arborele memorial Wind Chime cântă în vânt
Ninge pe Vârful Omu la începutul verii, la peste 2.500 metri altitudine
Criza climatică transformă turismul ecologic în un bijuteriicDe la tunderea fânului la pregătirea dulciurii trandafirilor sau a gogoşilor tradiţionale, tinerii occidentali schimbă confortul hotelurilor într-o „experienţă activă” în fermele ecologice, generând un schimb cultural fascinant în sate.
Tinerii străini își găsesc gazdele în România prin intermediul rețelei internaționale „World Wide Oportunities on Organic Farms” (WWOOF), o platformă care conectează voluntarii cu eco-fermierii.
În prezent, aproximativ 30 de gospodării din țara noastră sunt înregistrate în această rețea, dar există și localnici care își promovează ofertele pe cont propriu.
De ce vin tinerii străini să muncească în satele românești?
Este simplu: voluntarii, dintre care mulţi abia absolvesc liceul, primesc o cameră şi trei mese pe zi şi în schimb ajută la treburile zilnice din curte şi grădină.
Pentru gazde, ajutorul este binevenit, iar pentru străini, activitățile sunt complet noi și extrem de atractive.
În satul Moshna: Două tinere din Germania, Wanda și Frieda, ajuta familia Schuster în grădină și de a învăța să facă trandafiri dulci, ridicarea petalelor de dimineață pe roua. În Hosman: Alţi doi tineri, inclusiv Carl, experimentează viaţa la ţară învăţând să facă gogoşi sau transformând fânul în teren: „Ieri am lucrat la fân o zi întreagă, n-am mai făcut aşa ceva până acum, e foarte interesant.” Chiar dacă limbile sunt o barieră pentru bătrânii satului, tehnologia rezolvă totul.
„Foarte mult mă înţeleg cu ei cu telefonul meu, că la telefon putem traduce mai mult,” explică Rodica Stefan, o femeie locală pe care voluntarii au ajutat-o să pună aracia pe fasole.
De ce atrag satele românești tinerii străini?
Satul Sibiu cu 6 biserici si o fresca unica in Europa, intinsa pe 260 metri patrati.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un străin pentru a deveni român cu lucrări adecvate: „Ai ceva în sânge diferit” a cumpărat un apartament la etajul 34 într-o clădire de 32 de etaje. Povestea omului rămas fără casă şi fără bani, deşi sistemul voluntar este gratuit, ghizii avertizează că locurile din aceste gospodării sunt limitate.
Din acest motiv, a apărut o nouă nişă: turişti care dau mână şi sunt dispuşi să ia bani grei din buzunare doar pentru a experimenta, pentru câteva zile, meşterii tradiţionale şi viaţa simplă a satului.
Interesul general al străinilor pentru România este confirmat şi de cele mai recente date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS). În primele patru luni din 2026, peste 640.000 de turiști străini au sosit în unități de cazare din țară, cu o creștere de 3% față de aceeași perioadă din 2025.